Dislipidemia este o tulburare complexă, adesea subestimată, care poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății cardiovasculare și nu numai. În lipsa unui management adecvat realizat de specialiști în cardiologie, dezechilibrele lipidice contribuie semnificativ la formarea plăcilor de aterom, crescând riscul de afecțiuni grave precum ateroscleroza, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. În acest context, recunoașterea timpurie a complicațiilor și implementarea unor măsuri eficiente de prevenție și tratament sunt esențiale pentru reducerea riscului și menținerea unei vieți sănătoase.
Complicațiile dislipidemiei
Dislipidemia, mai ales când este netratată sau gestionată inadecvat, poate duce la complicații grave care afectează întregul sistem cardiovascular, precum și alte organe vitale. Aceste consecințe rezultă în principal din acumularea excesivă de lipide în sânge, care contribuie la formarea plăcilor ateromatoase pe pereții arteriali, ducând la îngustarea și blocarea vaselor de sânge. În astfel de cazuri, intervenția promptă a unei echipe de cardiologi poate preveni complicațiile.
Principalele complicații
Ateroscleroza
Dislipidemia, în special nivelurile ridicate de colesterol LDL și trigliceride, contribuie semnificativ la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor. Aceste depuneri duc la îngustarea arterelor, reducând fluxul sanguin și creând un risc crescut de blocaje. În timp, acest proces poate declanșa afecțiuni severe precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Cardiologii avertizează că ateroscleroza poate avea consecințe fatale dacă nu este tratată la timp.
Boala coronariană
Nivelurile anormale de lipide cresc riscul de boală coronariană, care implică blocarea arterelor ce transportă sângele către inimă. Această afecțiune poate duce la angină pectorală (dureri toracice) și, în cazuri severe, la infarct. Pe termen lung, boala coronariană poate afecta semnificativ calitatea vieții. Monitorizarea regulată de către un specialist în cardiologie este crucială.
Boala arterială periferică (BAP)
Dislipidemia favorizează acumularea de plăci în arterele periferice, reducând fluxul sanguin către membrele inferioare. Simptomele includ dureri în timpul mersului, cunoscute sub numele de claudicație intermitentă, iar în cazuri grave, poate apărea ischemia critică, cu risc de ulcerații și gangrenă.
Pancreatită acută
Trigliceridele extrem de crescute (>500 mg/dL) pot declanșa inflamația pancreasului. Aceasta este o afecțiune medicală gravă, caracterizată prin dureri abdominale severe și complicații metabolice. Pancreatita acută poate necesita spitalizare de urgență și intervenții agresive.
Accident vascular cerebral (AVC)
Plăcile aterosclerotice care se formează în arterele ce transportă sângele către creier pot cauza blocaje, ducând la accident vascular cerebral ischemic. În alte cazuri, pereții arteriali slăbiți pot suferi rupturi, declanșând AVC hemoragic. Ambele tipuri de AVC sunt asociate cu un risc ridicat de dizabilitate permanentă sau deces.
Cum se diagnostichează dislipidemia?
Diagnosticul se bazează pe măsurarea profilului lipidic, care include colesterolul total, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele. Aceste teste sunt esențiale pentru identificarea dezechilibrelor lipidice și pentru stabilirea riscului cardiovascular.
Pentru un rezultat corect, pacientul trebuie să fie în post timp de 9-12 ore înainte de prelevarea probelor de sânge.
Valorile normale pentru un profil lipidic sunt:
- Colesterol total: sub 200 mg/dL,
- LDL: sub 100 mg/dL,
- HDL: peste 40 mg/dL la bărbați și 50 mg/dL la femei,
- Trigliceride: sub 150 mg/dL.
În cazul identificării unor valori anormale, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a determina cauzele subiacente, precum diabetul sau hipotiroidismul.
Tipuri de dislipidemie
Dislipidemia este o afecțiune caracterizată prin dezechilibre ale lipidelor din sânge, în principal colesterolul și trigliceridele. În funcție de tipurile de lipide afectate, aceasta se împarte în mai multe categorii:
Hipercolesterolemia izolată
Aceasta reprezintă creșterea nivelului de colesterol LDL („colesterolul rău”), care se poate acumula pe pereții arterelor, favorizând apariția aterosclerozei. Este frecventă în contextul unei alimentații bogate în grăsimi saturate, dar poate avea și cauze genetice, cum ar fi hipercolesterolemia familială. În general, această formă de dislipidemie nu prezintă simptome evidente, dar poate fi descoperită prin analizele de sânge.
Riscurile asociate includ boala arterelor coronariene, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Persoanele afectate necesită o modificare a stilului de viață și, uneori, tratament medicamentos pentru a preveni complicațiile cardiovasculare.
Hipertrigliceridemia izolată
Această formă este caracterizată printr-un nivel crescut de trigliceride în sânge. Trigliceridele sunt grăsimi care provin din alimente sau din sinteza hepatică, fiind stocate în organism pentru energie. O hipertrigliceridemie moderată poate fi asimptomatică, însă nivelurile foarte ridicate (>500 mg/dL) pot duce la complicații severe, cum ar fi pancreatita acută.
Printre factorii favorizanți se numără diabetul slab controlat, consumul excesiv de alcool, obezitatea și utilizarea unor medicamente (de exemplu, contraceptive orale sau corticosteroizi). Tratamentul constă în scăderea aportului de grăsimi și zaharuri, pierderea în greutate și, uneori, administrarea de medicamente precum fibrații sau acizii grași omega-3.
Dislipidemia combinată
Această formă complexă combină creșterea colesterolului LDL și a trigliceridelor cu reducerea colesterolului HDL („colesterolul bun”). Este una dintre cele mai periculoase forme, asociată cu un risc cardiovascular ridicat. Se întâlnește frecvent în cadrul sindromului metabolic sau în hiperlipidemia familială combinată, o tulburare ereditară.
Pacienții cu dislipidemie combinată prezintă un risc crescut de a dezvolta ateroscleroză, infarct miocardic precoce și accident vascular cerebral. Deși simptomele pot lipsi, boala poate fi identificată prin analizele de sânge și istoricul familial. Managementul include modificări ample ale stilului de viață, tratament farmacologic și controlul bolilor asociate, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială.
Hipolipidemia
Deși mai rară, această formă implică niveluri scăzute de colesterol LDL și HDL sau de trigliceride. Poate fi rezultatul malnutriției, al sindroamelor de malabsorbție sau al unor mutații genetice. Deși aparent inofensivă, hipolipidemia poate afecta sinteza hormonală și funcționarea normală a organismului, ducând la deficiențe neurologice și alte probleme metabolice.
Managementul dislipidemiei
Tratamentul dislipidemiei implică o combinație de schimbări ale stilului de viață și terapie medicamentoasă, adaptate nevoilor individuale ale pacientului.
- Modificările stilului de viață
Adoptarea unui stil de viață sănătos este fundamentul managementului dislipidemiei. Dieta trebuie să fie săracă în grăsimi saturate și trans, dar bogată în grăsimi sănătoase, precum cele din peștele gras, uleiul de măsline și nuci. Fructele, legumele și cerealele integrale sunt esențiale datorită conținutului lor de fibre, care ajută la reducerea colesterolului LDL.
Activitatea fizică regulată contribuie la creșterea colesterolului HDL și la scăderea trigliceridelor. Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână. În plus, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool sunt pași critici pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
- Terapia medicamentoasă
În cazurile în care modificările stilului de viață nu sunt suficiente, se recurge la medicamente. Statinele sunt cele mai frecvent utilizate pentru reducerea colesterolului LDL, prin blocarea sintezei acestuia în ficat. Alte opțiuni includ fibrații, care scad trigliceridele, și inhibitori de PCSK9, eficienți în formele severe de dislipidemie.
Medicul poate, de asemenea, să recomande utilizarea niacinei (vitamina B3) pentru a crește nivelul de HDL sau terapii combinate pentru pacienții cu dislipidemie mixtă.
Prevenția dislipidemiei
Dislipidemia reprezintă un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, fiind caracterizată de dezechilibre ale nivelurilor de lipide din sânge, cum ar fi colesterolul LDL ridicat, HDL scăzut sau trigliceridele crescute. Această afecțiune, de cele mai multe ori asimptomatică, poate duce la complicații severe precum ateroscleroza, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Diagnosticul precoce și un management corect, bazat pe modificări ale stilului de viață și, dacă este necesar, tratament medicamentos, sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.
Adoptarea unei diete echilibrate, activitatea fizică regulată, controlul greutății corporale și renunțarea la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool, contribuie semnificativ la reglarea nivelului lipidic. De asemenea, monitorizarea regulată prin teste de sânge și consultarea periodică a unui cardiolog este un pas esențial pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Gestionarea dislipidemiei nu doar că reduce riscurile cardiovasculare, dar îmbunătățește considerabil calitatea vieții și longevitatea.
