Ce este atacul de cord?
Un atac de cord (infarct miocardic) este un eveniment cardiovascular major, care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului inimii este blocat, cel mai adesea din cauza unui cheag de sânge format pe o placă de aterom. Lipsa oxigenului provoacă moartea celulelor cardiace, ducând la afectarea permanentă a inimii. Acest eveniment necesită intervenție medicală urgentă și o perioadă de recuperare bine organizată pentru a preveni complicațiile și a permite revenirea treptată la un ritm de viață echilibrat.
Cauze și factori de risc
Infarctul miocardic este rezultatul unei întreruperi bruște a fluxului sanguin către inimă, având cauze multiple și o serie de factori de risc care favorizează apariția acestuia. Deși principala cauză este boala coronariană, există și alți factori care pot declanșa un atac de cord, cum ar fi formarea unui cheag de sânge sau spasmele arterelor coronare. Înțelegerea acestor cauze și a factorilor de risc este esențială atât pentru prevenirea unui prim infarct, cât și pentru evitarea recurenței acestuia.
Cauze frecvente ale infarctului miocardic
- Boala coronariană – Principala cauză a atacurilor de cord este îngustarea arterelor din cauza depunerilor de colesterol și grăsimi.
- Formarea unui cheag de sânge (tromboză coronariană) – Plăcile de aterom se pot rupe, formând un cheag care blochează circulația.
- Spasmele arterelor coronare – Contracțiile bruște ale vaselor de sânge pot restricționa fluxul de sânge către inimă.
Factori de risc care cresc probabilitatea unui infarct miocardic
- Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat – Tensiunea arterială crescută suprasolicită pereții arterelor, favorizând formarea plăcilor de aterom, care îngustează vasele de sânge și reduc aportul de oxigen către inimă. Colesterolul ridicat contribuie la acumularea acestor plăci, crescând riscul unui blocaj complet.
- Diabetul zaharat și obezitatea – Diabetul afectează vasele de sânge și accelerează ateroscleroza, crescând riscul unui infarct. Obezitatea pune o presiune suplimentară asupra inimii, favorizând apariția hipertensiunii, colesterolului ridicat și a diabetului de tip 2, toți factori majori de risc cardiovascular.
- Fumatul și consumul excesiv de alcool – Fumatul deteriorează pereții arterelor și accelerează formarea plăcilor de colesterol, crescând riscul de tromboză. De asemenea, nicotina crește tensiunea arterială și ritmul cardiac. Consumul excesiv de alcool contribuie la hipertensiune, crește nivelul trigliceridelor și poate duce la aritmii cardiace.
- Stresul și sedentarismul – Stresul cronic poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la inflamație sistemică, afectând sănătatea inimii. Lipsa de activitate fizică încetinește metabolismul și crește riscul de obezitate, diabet și boli cardiovasculare.
- Istoricul familial de boli cardiovasculare – Persoanele cu rude de gradul întâi care au suferit de boli cardiace au un risc genetic mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare. Deși factorii genetici nu pot fi controlați, adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce semnificativ riscul unui infarct.
Simptomele atacului de cord: cum le recunoaștem?
Simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot fi ușoare sau severe. Unii pacienți pot experimenta doar un disconfort ușor, în timp ce alții resimt dureri intense.
Semnele comune ale unui infarct miocardic
- Durere toracică intensă – Senzație de presiune, arsură sau strângere în piept.
- Durere care iradiază – Poate ajunge la brațul stâng, maxilar, gât, spate sau stomac.
- Dificultăți de respirație – Senzația de sufocare, chiar și în repaus.
- Transpirații reci și amețeli – Însoțite de anxietate severă.
- Greață și oboseală extremă – Mai frecventă la femei.
Prima fază a recuperării: perioada post-spitalizare
În perioada post-infarct, pacienții trebuie să urmeze un program structurat de reabilitare pentru a preveni complicațiile și a-și recăpăta funcționalitatea cardiacă. Acest proces include odihnă, reluarea treptată a activităților fizice și modificări ale stilului de viață pentru protejarea inimii pe termen lung.
După un infarct miocardic, pacienții sunt monitorizați îndeaproape în spital pentru stabilizarea stării cardiace. În funcție de severitatea infarctului și de tratamentul aplicat (angioplastie, stent, bypass coronarian), durata spitalizării poate varia de la câteva zile la două săptămâni.
În această etapă, medicii stabilesc un plan personalizat de recuperare, care include:
- Administrarea medicamentelor pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare.
- Recomandări pentru dieta cardioprotectoare.
- Sfaturi privind evitarea efortului excesiv și creșterea treptată a activităților zilnice.
Reabilitarea cardiovasculară și reluarea activităților zilnice
Un aspect esențial al recuperării este programul de reabilitare cardiacă, care poate dura între 6 săptămâni și 3 luni. Acesta combină activități fizice supravegheate cu educație despre sănătatea inimii.
Activitățile zilnice și efortul fizic
- În prima săptămână după externare este indicat să se evite activitățile solicitante și să se acorde prioritate odihnei.
- Se recomandă plimbări scurte, de 5-10 minute, crescând treptat durata și intensitatea.
- Se pot relua treptat activitățile casnice ușoare (spălatul vaselor, aranjarea hainelor, gătitul).
- Urcatul scărilor trebuie limitat, mai ales în primele săptămâni.
- Munca fizică intensă și ridicarea greutăților trebuie evitate cel puțin o lună după infarct.
Exercițiile fizice regulate
- Începerea unui program de exerciții fizice moderate, adaptat capacității individuale.
- Se recomandă mersul pe jos, înotul sau ciclismul ușor, în funcție de toleranță.
- Este esențială supravegherea medicală în primele luni de activitate fizică.
- Exercițiile ajută la îmbunătățirea funcției inimii și reduc riscul unui nou infarct.
Alimentația post-infarct miocardic
Dieta are un rol crucial în menținerea sănătății cardiovasculare și prevenirea recidivelor. Pacienții trebuie să adopte un regim alimentar echilibrat, bogat în nutrienți esențiali.
Principii ale dietei post-infarct
- Creșterea consumului de legume și fructe – surse importante de antioxidanți.
- Evitarea grăsimilor saturate și a alimentelor procesate, care favorizează ateroscleroza.
- Consumul de grăsimi sănătoase din surse precum peștele, nucile și uleiul de măsline.
- Limitarea aportului de sare, pentru a controla tensiunea arterială.
- Reducerea consumului de carne roșie și înlocuirea acesteia cu proteine vegetale sau pește.
- Menținerea unei hidratări optime, evitând băuturile zaharoase și alcoolul în exces.
Tratamentul medical și monitorizarea cardiologică
Recuperarea post-infarct necesită administrarea corectă a medicamentelor prescrise și controale periodice la medicul cardiolog.
Medicamente frecvent utilizate după infarct miocardic:
- Beta-blocantele, care reduc ritmul cardiac și efortul inimii.
- Statinele, pentru scăderea colesterolului și prevenirea acumulării plăcilor de aterom.
- Anticoagulantele și antiagregantele plachetare, care previn formarea cheagurilor de sânge.
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), ce ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei este esențială pentru prevenirea complicațiilor.
Recuperarea după infarctul miocardic
Recuperarea post-infarct miocardic necesită o abordare complexă, care implică atât adaptarea fizică, cât și sprijinul emoțional și respectarea tratamentului medical. Pacienții trebuie să urmeze un stil de viață sănătos, să mențină o dietă echilibrată, să practice exerciții regulate și să meargă la controale cardiologice periodice. Cu o abordare adecvată, majoritatea pacienților revin la o viață activă, reducând riscul unui nou eveniment cardiovascular.
