Boala Coronariană Cronică: Diagnostic, Tratament și Prevenție

Boala coronariană cronică este o afecțiune cardiovasculară care evoluează lent și afectează arterele coronare, vasele de sânge care alimentează inima cu oxigen și substanțe nutritive. Aceasta apare în principal din cauza acumulării treptate de plăci de aterom pe pereții arterelor, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroză. Îngustarea progresivă a arterelor reduce fluxul sanguin către inimă, ceea ce poate duce la angină pectorală (durere toracică), dificultăți de respirație sau chiar infarct miocardic în cazuri grave. Este esențial ca boala să fie diagnosticată din timp și tratată corespunzător pentru a preveni complicațiile severe și a menține sănătatea cardiovasculară.

Diagnosticarea bolii coronariene cronice

Identificarea precoce a bolii coronariene cronice este esențială pentru a preveni agravarea acesteia și apariția evenimentelor cardiovasculare acute, precum infarctul. Medicul cardiolog utilizează o serie de investigații și teste pentru a evalua starea arterelor coronare și a funcției cardiace:

• Electrocardiograma (ECG sau EKG) – o investigație simplă și neinvazivă, care înregistrează activitatea electrică a inimii. Anomaliile evidențiate pot sugera prezența ischemiei miocardice (flux sanguin insuficient) sau leziuni cardiace anterioare.
• Testul de efort – utilizat pentru a evalua modul în care inima răspunde la activitatea fizică. Pacientul este rugat să meargă pe bandă de alergare sau să pedaleze pe o bicicletă statică, în timp ce activitatea cardiacă este monitorizată. Scăderea fluxului sanguin către inimă poate fi detectată prin apariția simptomelor de angină sau modificări ale traseului ECG.
• Ecocardiografia – folosește ultrasunete pentru a obține imagini detaliate ale structurii și funcției inimii. Permite evaluarea dimensiunii camerelor cardiace, a funcției pompei cardiace și detectarea unor eventuale anomalii ale valvelor sau ale mușchiului cardiac.
• Angiografia coronariană – metoda de referință în diagnosticarea bolii coronariene cronice, această procedură presupune introducerea unui cateter printr-o arteră până la inimă. Se injectează substanță de contrast, iar razele X evidențiază eventualele îngustări sau blocaje ale arterelor coronare.
• Tomografia computerizată coronariană (CT coronarian) – o metodă modernă, non-invazivă, care oferă imagini detaliate ale arterelor coronare, permițând identificarea precoce a plăcilor de aterom și evaluarea gradului de calcificare a arterelor.

Un diagnostic precis permite stabilirea unui plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient.

Opțiuni de tratament pentru boala coronariană cronică

Tratamentul bolii coronariene cronice are ca obiectiv ameliorarea simptomelor, prevenirea progresiei afecțiunii și reducerea riscului de complicații cardiovasculare grave. Planul terapeutic poate include:

Modificări ale stilului de viață

Adoptarea unui stil de viață sănătos este un element esențial în gestionarea bolii coronariene cronice. Printre măsurile recomandate se numără:

• Renunțarea la fumat – fumatul accelerează procesul de ateroscleroză și crește riscul de infarct. Renunțarea la acest obicei îmbunătățește rapid sănătatea cardiovasculară.
• Adoptarea unei diete sănătoase – se recomandă consumul de alimente bogate în fibre, fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, pește gras). Este importantă limitarea grăsimilor saturate, a zahărului și a sării, pentru a reduce colesterolul și tensiunea arterială.
• Exercițiile fizice regulate – exercițiile aerobice, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, timp de cel puțin 30 de minute pe zi, contribuie la menținerea unei greutăți optime, reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea circulației.
• Gestionarea stresului – stresul cronic poate agrava simptomele bolii coronariene. Tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau respirația profundă, pot contribui la reducerea tensiunii psihice.
• Menținerea unei greutăți corporale normale – excesul ponderal crește riscul de diabet, hipertensiune și dislipidemie, factori care agravează boala coronariană cronică.

Tratament medicamentos pentru boala coronariană cronică

Medicamentele sunt prescrise pentru a controla simptomele, a preveni formarea cheagurilor de sânge și a reduce riscul de complicații:

• Statine – scad nivelul colesterolului LDL („colesterol rău”) și stabilizează plăcile de aterom, reducând riscul de ruptură și formare a cheagurilor.
• Beta-blocante – scad frecvența cardiacă și tensiunea arterială, reducând astfel efortul inimii.
• Anticoagulante – pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge.
• Nitrați – ameliorează angina prin dilatarea arterelor coronare, îmbunătățind fluxul sanguin către inimă.
• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – reduc tensiunea arterială și protejează funcția cardiacă pe termen lung.

Proceduri intervenționale și chirurgicale

În cazurile avansate, când arterele sunt sever îngustate sau blocate, sunt necesare intervenții medicale:

• Angioplastie cu stent – se introduce un balon care dilată artera îngustată, iar ulterior se montează un stent (dispozitiv metalic) pentru a menține artera deschisă.
• Bypass coronarian – se creează o cale alternativă pentru circulația sângelui, utilizând o venă sau arteră prelevată din altă parte a corpului, ocolind segmentul blocat.

Prevenirea bolii coronariene cronice

Prevenția primară are ca scop reducerea riscului de a dezvolta boala coronariană cronică, mai ales la persoanele cu factori de risc precum hipertensiune arterială, colesterol crescut, diabet sau obezitate. Măsurile esențiale includ adoptarea unei alimentații echilibrate, bogate în legume, fructe și grăsimi sănătoase, practicarea regulată a exercițiilor fizice, renunțarea la fumat și evitarea consumului excesiv de alcool. De asemenea, monitorizarea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei, precum și asigurarea unui somn odihnitor.

Prevenția secundară se adresează persoanelor care au fost deja diagnosticate cu boala coronariană cronică, având ca scop menținerea sub control a bolii și prevenirea complicațiilor. Pacienții trebuie să respecte tratamentul prescris de medic. Este important ca aceștia să își verifice regulat tensiunea arterială, colesterolul și glicemia și să continue adoptarea unui stil de viață sănătos, pentru a reduce riscul de evenimente cardiovasculare grave, precum infarctul miocardic. Un diagnostic precoce și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților cu boală coronariană cronică.