Apneea obstructivă în somn (AOS) este o afecțiune frecventă, cu impact semnificativ atât asupra calității somnului, cât și asupra sănătății cardiovasculare. Scăderea repetată a oxigenului în timpul nopții și activarea sistemului nervos simpatic determină, în timp, modificări importante la nivelul inimii și al vaselor de sânge. De aceea, aceasta trebuie evaluată atent, mai ales la pacienții cu factori de risc cardiovascular sau cu boli cardiace deja existente.
Ce este sindromul de apnee obstructivă în somn?
Sindromul de apnee obstructivă în somn este caracterizat prin oprirea repetată a respirației în timpul somnului, cu episoade de apnee (pauze complete) sau hipopnee (scădere parțială a fluxului de aer). Aceste episoade sunt urmate de microtreziri frecvente, ce duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării sângelui. Există două forme principale ale acestei afecțiuni:
- Apneea obstructivă în somn (AOS) – apare când mușchii gâtului și structurile faringiene se relaxează excesiv, blocând fluxul de aer.
- Apneea centrală în somn (ACS) – mai puțin frecventă, apare atunci când creierul nu transmite corect semnalele necesare controlului respirației.
Apneea obstructivă în somn este forma cea mai frecventă și are cel mai mare impact asupra sănătății cardiovasculare. Această afecțiune duce la activarea sistemului nervos simpatic, la creșteri intermitente ale tensiunii arteriale și la alterarea funcției ventriculare.
Simptomele apneei obstructive în somn
Deși mulți pacienți ignoră sau nu recunosc semnele, simptomele apneei obstructive în somn sunt evidente pentru cei din jur sau în timpul investigațiilor specializate. Cele mai frecvente simptome includ:
- Sforăit puternic – deseori întrerupt de pauze silențioase și urmate de gâfâieli sau sufocare.
- Somnolență excesivă în timpul zilei – cauzată de somnul fragmentat și de lipsa de oxigen.
- Dureri de cap matinale – semn al oxigenării deficitare în timpul nopții.
- Dificultăți de concentrare și iritabilitate – probleme cognitive cauzate de somnul neodihnitor.
Aceste simptome afectează nu doar calitatea vieții, ci cresc semnificativ riscul de accidente rutiere sau de muncă. Mai mult, apneea netratată favorizează agravarea comorbidităților metabolice (diabet zaharat, dislipidemie) și poate contribui la agravarea tulburărilor psihice preexistente.
Cum afectează apneea obstructivă în somn sistemul cardiovascular
Apneea obstructivă în somn nu afectează doar odihna, ci declanșează multiple mecanisme patologice care suprasolicită sistemul cardiovascular. Episoadele repetate de hipoxie și activarea constantă a sistemului nervos simpatic favorizează creșterea tensiunii arteriale, rigidizarea vaselor de sânge și apariția unor modificări structurale la nivelul inimii.
Efecte directe asupra inimii:
- Hipertensiune arterială – favorizează apariția sau agravarea hipertensiunii arteriale, prin creșteri repetate ale tensiunii pe parcursul nopții și menținerea unor valori tensionale ridicate și în timpul zilei.
- Aritmii – episoadele repetate de scădere a oxigenului din sânge și variațiile bruște ale tensiunii arteriale favorizează apariția fibrilației atriale și a altor aritmii, cum ar fi extrasistolele ventriculare sau tahiaritmiile.
- Boală coronariană – prin stimularea cronică a sistemului nervos simpatic și inflamație sistemică, contribuie la ateroscleroză și crește riscul de infarct miocardic.
- Insuficiență cardiacă – contribuie la apariția sau agravarea insuficienței cardiace, prin creșterea solicitării asupra inimii (postsarcină crescută) și prin favorizarea hipertrofiei ventriculare, afectând astfel funcția de pompă a inimii.
Apneea obstructivă în somn și bolile cardiovasculare majore
Prevalența este ridicată în rândul pacienților cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau fibrilație atrială, iar severitatea sa influențează negativ prognosticul.
- Hipertensiunea arterială – apneea obstructivă în somn netratată contribuie semnificativ la creșterea valorilor tensionale și la dificultatea controlului tensiunii, mai ales la pacienții cu hipertensiune rezistentă.
- Boala coronariană – apneea obstructivă în somn crește riscul de angină pectorală, infarct miocardic și complicații post infarct.
- Insuficiența cardiacă – apneea obstructivă în somn, prin suprasolicitarea cronică a inimii, poate duce la slăbirea funcției de pompă a inimii (insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută) sau la rigidizarea inimii, care nu se mai relaxează normal între bătăi (insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată).
- Fibrilația atrială – frecvența fibrilației atriale este crescută la pacienții cu apnee obstructivă în somn, iar menținerea unui ritm cardiac normal devine mai dificilă dacă apneea nu este tratată.
Impactul negativ asupra sistemului cardiovascular este direct proporțional cu severitatea bolii și cu durata de evoluție.
De ce este important diagnosticul precoce?
Apneea obstructivă în somn este frecvent nediagnosticată, deoarece simptomele sunt adesea minimalizate de pacienți sau confundate cu oboseala cronică. Sforăitul este perceput ca un disconfort minor, iar somnolența ca o consecință a stilului de viață. Însă recunoașterea precoce a semnelor permite instituirea unui tratament eficient și reducerea riscurilor cardiovasculare. Diagnosticul se bazează pe anamneză atentă, evaluare clinică, polisomnografie (studiul complet al somnului în laborator) sau, în anumite cazuri, poligrafie cardiorespiratorie – un test simplificat care poate fi efectuat și la domiciliu. Intervenția timpurie previne progresia bolii și complicațiile cardiovasculare asociate.
Tratamentul apneei obstructive în somn
Abordarea terapeutică are drept scop îmbunătățirea calității somnului și reducerea riscului cardiovascular. Controlul apneei produce beneficii importante asupra tensiunii arteriale, frecvenței aritmiilor și funcției cardiace. Tratamentul se adaptează în funcție de severitatea bolii și de profilul pacientului. Cele mai eficiente metode sunt:
- Terapia CPAP (terapia cu presiune pozitivă continuă pe căile respiratorii) – menține căile respiratorii deschise în timpul somnului, eliminând pauzele respiratorii.
- Reducerea greutății corporale – obezitatea este un factor major de risc pentru apneea obstructivă în somn și pentru bolile de inimă.
- Evitarea alcoolului și sedativelor – aceste substanțe favorizează relaxarea excesivă a musculaturii gâtului.
- Tratamentul comorbidităților – controlul tensiunii arteriale, diabetului și dislipidemiei.
Beneficiile tratamentului apneei obstructive în somn asupra sistemului cardiovascular
Tratamentul eficient al apneei obstructive în somn reduce semnificativ valorile tensionale, inclusiv la pacienții cu hipertensiune arterială rezistentă. De asemenea, scade frecvența episoadelor de fibrilație atrială și alte aritmii, îmbunătățește funcția sistolică și diastolică a ventriculului stâng și reduce riscul de insuficiență cardiacă. Terapia adecvată protejează vasele de sânge prin reducerea inflamației și a stresului oxidativ, prevenind apariția evenimentelor coronariene și cerebrovasculare. În plus, normalizează modelul fiziologic de scădere a tensiunii în timpul nopții, oferind inimii o perioadă de repaus esențială.
Apneea obstructivă în somn reprezintă un factor de risc independent și modificabil pentru bolile cardiovasculare. Prin identificarea și tratarea acesteia, se pot preveni hipertensiunea arterială, aritmiile, insuficiența cardiacă și evenimentele coronariene sau cerebrovasculare. Diagnosticul precoce și managementul corect al apneei obstructive în somn contribuie la creșterea speranței de viață și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
